duminică, 3 iunie 2012

35 de ani + 5 luni = liebe

Postarea asta trebuia sa apara pe 29 mai, cand sarbatoream ambele evenimente (ziua de nastere a neamtului si ziua renasterii mele), insa asa cum am anuntat pe pagina de Facebook (careia sper ca i-ati dat un big Like :P), am fost in deplasare. Plus ca luna trecuta am avut parte de o vreme tare placuta si o multime de zile libere prin lege (Bavaria sa traiasca!), motiv  pentru care nu prea am stat in casa. Azi insa vremea este cam schimbatoare, asa ca am decis sa ramanem acasa si sa mai rezolvam una, alta.

Luna mai a debutat, ca de obicei, cu o zi libera :) Dupa plimbarea de la Tegernsee, ne-am propus sa vedem si alte lacuri din jurul Munchen-ului, asa ca pe 1 mai am ales sa mergem la Starnberger See. Tocmai cautam niste infos despre lac si ce credeti ca am aflat? Cica aici a fost descoperit cadavrul regelui Ludwig al II-lea al Bavariei! Trecand peste acest mic detaliu creepy, mi-a placut tare mult plimbarea, desi vremea n-a fost chiar perfecta la inceput. 


Era plin de turisti, inclusiv romani. Spre deosebire de Tegernsee, Starnbergersee mi s-a parut un pic mai de fitze, judecand mai ales dupa masinile una si una care defilau prin statiune. Altminteri, aceeasi atmosfera vesela, de sarbatoare, cu terase pline de oameni costumati traditional, cu muzici live bavareze, cu carnatii sfaraind pe gratare si cu berea curgand valuri.

Cel mai mult mi-a placut aici:


Pret de aproape o ora, am stat in soare si m-am uitat la oameni, mai ales la copiii de-a dreptul nebuni: apa avea 10 grade (am testat-o si eu si mi-au inghetat degetele in prima secunda!), insa ei n-aveau nicio treaba: sareau in apa tipand, inotau si ieseau dardaind, dupa care o luau de la capat. Evident, adultii stateau doar pe margine :)) 
Pe marginea lacului era plin de lume: pe paturi, direct pe iarba, citind, jucand carti, fotbal, badminton sau pur si simplu lenevind la soare. Insa nimeni nimeni nu facea... gratar! :)) Si da, recunosc ca treaba asta mi-a lipsit, parca nu a fost 1 mai fara miros de mici! Asa ca odata intorsi acasa, am pus de-un gratar pe terasa noastra, ca aici nu-i voie sa faci BBQ in mijlocul naturii ;)


Deci cam asa am sarbatorit eu primul meu 1 mai in Germania :) Trebuie sa va spun ca gratarul asta este foarte tare, asa ca daca gasiti ceva asemanator, musai sa-l luati! Am mancat la gratar cu salata de cand l-am luat si e asa de bun ;) Nu face fumalau sa-i streseze pe vecini, iar gustul este identic cu cel de la gratarul clasic, pe carbuni. 

Trec acum la alt subiect si anume ce loc ocupa miscarea in viata nemtilor. Zic eu ca unul foarte important, avand in vedere ca vad zilnic biciclisti de toate varstele (da, da, inclusiv varstnici cu parul complet alb, femei si barbati), toate parcurile sunt pline de cei care fac jogging sau alte sporturi. La mine la serv se organizeaza o multime de evenimente sportive, inclusiv zile in care se strang mai multi colegi care vin cu bicicleta la serviciu din diferite locatii.
Cei care ma cunosc mai bine, stiu ca eu si sportul nu suntem prieteni prea buni, spre rusinea mea... Aici insa a trebuit sa ma adaptez, mai ales ca neamtul meu e si el sportiv de felul lui, desi cu masura. Asa ca n-am avut incotro si inainte sa-mi iau masina mi-am luat bicicleta :) 


De cand am luat-o am incercat sa ma plimb zilnic macar jumatate de ora si pe zi ce trece sunt din ce in ce mai entuziasmata de aceasta activitate si de locurile prin care ma plimb. Am avut si-n Ro bicicleta, insa n-aveam curaj sa ma plimb prin oras si numai cand ma gandeam pe unde s-o iau ca sa ajung in parc, abandonam ideea. Aici insa pistele speciale sunt peste tot, toti soferii dau prioritate biciclistilor si intreaga zona e ca un parc imens, pentru ca nu locuim in oras. Imi place la nebunie sa ma plimb prin imprejurimi, prin satele curate si linistite, iar recent am descoperit o padure la cativa kilometri de noi, in care ajung in vreo 10 minute de pedalat si care adaposteste si o herghelie de cai:


Pentru ca am fost mai rapida si mai putin pretentioasa decat Sveni, mi-am luat bicla inaintea lui. Asa ca intr-o zi libera si cu soare din plin, am iesit eu la pedalat, iar el la alergat dupa mine :) Evident, am facut cu schimbul, desi eu urasc jogging-ul!


Intre timp si-a luat si el bicicleta si daca nu ploua si ajungem mai devreme acasa de la serv, facem o cursa rapida prin imprejurimi:


Evenimentul sportiv al lunii insa a fost Radtour-ul organizat de familia lui Sveni in fiecare mai, un obicei anual la care iau parte rudele si apropiatii lor:


In numar de 18, inarmati cu provizii pentru jumatate de zi, am plecat la 10.30 si ne-am intors la 15.00, dupa un tur prin imprejurimi de 32 de km. Am avut niste emotii teribile, mi-era teama ca o sa fiu mereu ultima, ca o sa mor de epuizare, insa sunt mandra sa va anunt ca am trecut cu bine de aceasta proba de foc!!! :)) E drept ca fiind de toate varstele, si mici si mari, am facut destule pauze cat sa ne recuperam suflul. Mi-a placut la nebunie experienta asta! Am vazut locuri minunate:






Pe drum ne-am intalnit cu o multime de grupuri de biciclisti, vremea a fost perfecta pentru un astfel de tur. Destul de des am intalnit biergarten-uri amenajate in plin camp, cu muzica, bere si carnati, unde biciclistii opreau pentru o pauza binemeritata ;)
Ziua am incheiat-o cu un BBQ in familie, la care am avut ocazia sa-mi exersez germana din plin. Da, trebuie sa ma laud si sa va spun ca am impresionat pe toata lumea cu faptul ca vorbesc destul de fluent si corect, chiar daca cu un accent care ii face sa ma imite razand. Chiar si eu am ramas surprinsa sa observ cum imi vin cuvintele in minte, auzite sau citite de la TV, radio, ziare, Facebook, Sveni etc. Bine, asta nu inseamna ca am renuntat la ideea de a merge la cursuri, pentru ca nu se poate considera ca stiu limba germana, ci doar ca ma descurc :)

A doua zi, daca tot aveam exercitiu, am mai facut o plimbare pe dealurile din jur, cat sa ramanem in forma:


A doua zi ne-am intors la casuta noastra, cuibusor de nebunii :) Da, simt ca este acasa aici si pentru ca am implinit 5 luni, zic sa scriu si cateva ganduri despre asta: uneori am senzatia ca traiesc viata altcuiva! Inca mi se pare incredibila intorsatura pe care a luat-o viata mea si uneori ma intreb daca visez sau chiar este realitate ceea ce mi se intampla.
Sunt fericita, asta e adevarul! Si vad ca intr-o vreme atat de scurta am adunat atat de multe...

Maine am prima ora de condus! Am zis ca daca tot imi cam tremura chilotii cand e vorba sa conduc, musai sa iau cateva ore de condus, sa prind putin curaj, putina incredere. Regulile le stiu, strazile sunt libere si usoare, totusi mi-e putin teama sa ma pun la volan singura. Si cum siguranta e cea mai importanta, am ales aceasta varianta, desi nu-i deloc ieftina: 40 eur ora! Totusi, abia astept ziua de maine, sunt foarte curioasa daca ma voi descurca si care va fi verdictul instructorului...

Oricum, la finalul orei, o sa fiu cam asa:


Pana data viitoare, bis bald ;)

2 comentarii:

  1. Daca imi doresc ceva in Bucuresti / Romania este aceasta posibilitatea de a te recrea in natura; de a te plimba in locuri linistite, fara gratare, fara manele sau muzica populara, fara sute de oameni pe mp.
    Posibilitatea de a alege daca vrei in singuratate sau alaturi de oameni. Da, pentru asta te invidiez :).
    Aici (cel putin in Bucuresti)nu ai parte de o astfel de recreere, nici macar in zonele periferice sau in asa numitele "zone rezidentiale" :P.

    Sunt bucuroasa pentru tine ca te simti ca pestele in apa, ca iubesti si esti iubita, ca ai ajuns "acasa".

    Hugs and kisses! Diana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diana, te pup si multam pentru vizita! Chiar zilele astea ma gandeam la tine, sper ca esti bine :)

      Momentan sunt incantata de toate descoperirile de pana acum, insa din cand in cand imi aduc aminte de ceva de care nu am parte aici (piata) si imi lipseste. Nu pentru mult timp insa, pentru ca-s altele care compenseaza ;)

      Te pup, ganduri bune!

      Ștergere

Ai ceva de comentat? Atunci fa-o! :)