duminică, 20 octombrie 2013

[Guest post] Cateva cuvinte despre joburi și relații de muncă

Hei, dragii mei, s-a facut luna de la ultima postare, desi nu aveam in plan sa las sa treaca atata timp fara sa dau niciun semn de viata pe aici. De cand m-am intors din concediu mi-am tot propus sa scriu, dar trebuie sa recunosc ca odata cu venirea toamnei, m-a cam lovit astenia. Mi-e dor de zilele lungi si insorite, de caldura, de hainele subiriti si inflorate... Nu mai ies atat de des, iar vremea ma cam tintuieste in pat cu o carte in mana sau cu laptopul in brate.

Asa ca azi o sa va las in compania aceluiasi amic, care a fost mai harnic decat mine si a adunat impresiile lui despre joburi si relatiile de munca de aici, din Germania. Ca de obicei, va astept comentariile pro si contra, si va invit chiar sa va impartasiti propriile voastre experiente si impresii :)

Câteva cuvinte despre joburi și relații de muncă

Da, știu, e un subiect extrem de sensibil, care în general agită multe spirite. De data aceasta voi preciza din capul locului că va fi un articol despre propria experiență, iar concluziile sunt bazate pe observații și percepții subiective. Sper însă că informațiile vor fi folositoare sau măcar interesante pentru cei care vor avea curiozitatea de a citi aceste însemnări.

Mulți est-europeni "aterizează" în Germania plini de încredere că aici e țara tuturor posibilităților, mânați de legendele despre bani mulți și de puțină invidie pe vecinii, prietenii sau rudele care au reușit oarecum să se integreze aici, cel puțin la nivel de muncă. 

Deschidere există, dar luați-vă în calcul că trebuie să vă găsiți o "cazare", și să aveți un fond pentru niște cheltuieli curente (transport, mâncare, acte), pentru minim o lună (sau mai mult, până când găsiți primul job). Românii nu au din oficiu drept de muncă (cel puțin deocamdată) și este puțin dificil să îl obții. Nu visați să vă angajeze cineva din prima, să nu aveți impresia că geamantanul vostru plin cu diplome o să vă ajute la ceva. Pe un angajator normal la cap îl convingi doar cu ceea ce știi/poți să faci, nu cu vorbe și hârtii. Majoritatea românilor pe care îi cunosc de aici se folosesc însă de o portiță legală pentru a putea munci: înființarea unei societăți comerciale în nume propriu, pe baza căreia îți poți oferi serviciile neîngrădit (Gewerbe). Un soi de Intreprindere Individuală, într-un anumit domeniu, unde nu se cere calificare. Asta se înființează pe loc la autoritățile competente (Kreisverwaltungsreferat) și costă vreo 50 de euro, nu necesită capital social, dar vine la pachet cu câteva inconveniente: vei face facturi pentru munca prestată, vei avea nevoie de un cont bancar și de un contabil, plus câteva alte cheltuieli lunare obligatorii mai mult sau mai puțin utile. De asemenea, îți vei plăti singur impozitele și taxele, asigurările și contribuțiile la pensie, șomaj și alte cele, dacă e cazul și ai nevoie de ele. 

Domeniile cele mai întalnite în care lucrează români sunt cele pe care nemții le evită (oarecum logic) - curățenie, îngrijire bătrâni și copii, bucătărie, demolări, construcții, instalații, amenajări interioare, curierat. Sigur, sunt multe altele, dar acestea sunt cele mai accesibile, poate și pentru faptul că necunoașterea limbii germane nu este un impediment major. Plus că nu se cer cv-uri, ci eventual doar o probă de lucru. 

Vreau să subliniez un aspect foarte important: căscați ochii la contractele pe care le încheiați cu intermediarii, adică cei care vă furnizează lucrările. Stabiliți de la început toate detaliile, clar și concis, termenele de plată, sumele și modalitatea de verificare. Dacă nu pricepeți mare lucru din contractul care vi se vâră sub nas, cereți timp de gândire și de studiu, cereți ajutor de la un vorbitor de germană în care aveți încredere, cereți să vă fie explicați termenii și condițiile sau chiar să vă fie tradus contractul. Chiar dacă aceste nazuri costă, veți plăti mult mai puțin decât în eventualitatea unui contract dezavantajos. Acționați întotdeauna cu prudență și nu vă lăsați duși de val și de mirajul banilor. 

Recomandările sunt foarte importante în orice relație pe care o inițiați în Germania. Faceți-vă treaba bine și la timp, respectați-vă cuvântul și partenerii de colaborare, fiți cât mai profesioniști chiar și când ridicați o cărămidă sau puneți mâna pe un mop. Generați și construiți mereu încredere, e cea mai ușoară cale spre reușită. Neamțul mulțumit nu va avea nimic împotrivă să vă recomande cunoștințelor sale, însă nu faceți greșeala de a le cere asta înainte de a fi siguri de aprecierea lor. Dați mereu înainte de a aștepta să primiți. 

Nu încerc aici să dau sfaturi sau să emit judecăți de valoare, eu am aplicat ceea ce am descris mai sus și o fac în continuare. Rezultatul? Duc o viață decentă, nu îmi lipsește aproape nimic (poate doar restul familiei care e în România), lucrez relaxat și văd lucrurile pozitiv. Pentru prima dată după mulți ani de zbatere în România, reușesc să simt că pot construi ceva pentru mine. Paradoxal, dintr-o muncă în care nu am calificare și nici prea multă experiență, o muncă pentru care nu m-am pregătit.