miercuri, 14 martie 2012

Primavara si alte bucurii

Wow, a trecut ceva vreme de cand n-am mai scris si s-au intamplat atatea! A devenit un automatism sa fiu surprinsa sau sa ma bucur de cate o chestie si imediat sa ma gandesc: "super, o sa scriu pe blog despre asta!" Ei bine, nu stiu cum se face ca ma iau cu altele si nu mai apuc. Si uite asa am facut o pauza de doua saptamani, timp in care cand unul, cand altul ma intreaba cand mai scriu pe blog (inclusiv Herr S care e fanul meu nr. 1!). Sehr gut dann, uite ca scriu azi ;)

O sa incep cu rezultatele testului despre care am scris data trecuta, banuiesc ca profa de germana din Ro este cea mai curioasa :) Luni am fost la intalnirea cu ei si am discutat toate aspectele legate de acest curs. In primul rand, un curs are 6 module, iar conform rezultatelor testului, eu sunt intre modulele 3 si 4 (29 de intrebari corecte din 65) si am hotarat sa incep totusi de la 3. Ce sa spun, eu m-am bucurat tare mult, m-am simtit un pic mandra, dar stiu ca daca as fi pus si mai mult burta pe cartile si materialele pe care le am cu mine as fi facut si mai bine. Dar deh, dupa razboi multi viteji se arata, iar eu din pacate nu-s autodidacta de felul meu. Insa cine stie, poate va trebui sa fiu, avand in vedere cele ce urmeaza. Oricum, daca in ianuarie vorbeam doar engleza cu neamtul meu, acum pot spune ca folosesc un mix foarte tare de germana, romana si engleza, fix cat sa apuc sa-mi exersez germana si sa-l mai invat si pe el romaneste. Iar recomandarea consultantului a fost sa vorbim cat mai mult impreuna in germana, mai ales cand incep cursul. 

Ei, chestia asta cu inceputul e nasoala tare. Nu-s locuri libere si trebuie sa astept confirmarile de la BAMF,  iar pana atunci figurez pe o lista de asteptare pentru luna mai! Daca nu se elibereaza nimic in mai, incep in iunie :( De-aia zic, cred ca pana la cursul de integrare, mai bine ma apuc si invat singura...
Cursurile le fac in alta locatie decat cea la care am mers in aceste doua dati si am optat pentru programul de zi, cu posibilitatea sa ma mut la cel de seara daca intre timp apare jobul mult dorit. E aiurea ca incep la 8.30 si asta inseamna ca trebuie sa ma trezesc cu noaptea-n cap, dar bine ca va fi de-a lungul verii cand oricum ma trezesc odata cu gainile. Un curs dureaza 5 ore si fac de 5 ori pe saptamana! Deci germana intensiv, nu gluma!
Ca tot ziceam de sponsorizarea de la BAMF, se pare ca nu ma calific pentru gratuitate, insa voi plati 100 eur pe modul in loc de 300 eur, iar daca il finalizez si iau si testele, BAMF imi ramburseaza jumatate din suma totala. Tot e ceva!

Tot legat de nivelul meu de germana, saptamana trecuta a trebuit sa ma descurc singura, pentru ca saracul Sven a fost bolnav si a trebuit sa-l doftoricesc cu medicamente de la farmacie si lamai, miere si ceaiuri de la bacanie. Hai, la bacanie in afara de salutari nu trebuie sa schimbi prea multe vorbe, desi ma mai intreaba cate ceva si pentru cateva secunde ma uit ca vitelul la poarta noua, dupa care ma redresez si spun zambind ca nu inteleg :) Dar la farmacie (unde am ajuns in patru randuri) a trebuit sa ma descurc exclusiv in germana. Si da-i si lupta-te cu termenii medicali, cu explicarea simptomelor si evident ca gramatica era jale.... ce mai, curgeau apele pe mine, iar mosulica farmacistul n-avea habar o boaba de engleza si ma privea blajin, cu rabdare, dar de raspuns evident ca numai in germana. Ei, si-am luat un produs care nu era bun (o apa de gura in loc de spray) si m-am dus sa-l schimb. Nu stiu ce-mi explica el acolo, am inteles doar ca nu-l au si trebuie sa-l comande si sa vin dupa el a doua zi, si ca nu stiu ce... M-am gandit ca imi cere o diferenta sau ca nu mi-l schimba, ci il cumpar si pe cel nou, iar raspunsul meu a fost: kein geld, kein geld! Adica niciun ban nu mai dau, dupa ce decartasem vreo 40 de eur pe 3 cutii de pastile... Rad cu lacrimi de cate ori imi amintesc faza asta :)) Oricum, in afara de exercitiul de germana, m-am ales si cu niste mostre de bomboane si Avene - ce dragut din partea lor!


Legat de raceala lui Sveni, am ramas un pic uimita de atitudinea medicilor germani: s-a dus cu o tuse urata de nici nu putea sa vorbeasca si nu a primit decat concediu de o saptamana si recomandarea sa nu vorbeasca mai deloc, motiv pentru care am comunicat mai mult in scris, adica eu vorbeam in germgleza si el imi scria in germana. Evident ca am pastrat foaia si am pus-o la dosarul de scoala :))


L-am doftoricit romaneste cu tone de ceaiuri cu lamaie si miere, plus tratamente babesti de la mama citire si mai apoi medicale de la prietenii din Ro mai priceputi decat mine (Diana, danke si sa traiesti 1000 de ani!), insa ma gandesc daca nu mai bine il lasam sa se refaca nemteste, cum stie de atatia ani :)

Intre timp a venit si primavara cu zile mai lungi si insorite alternate cu cele ploioase si innegurate, cu un martisor adaptat la Germania care n-a auzit de el din pacate (ceai si oje alese de neamt), cu o baba perfecta asa cum imi doresc sa fie tot anul si cu... un prim interviu! Din ianuarie tot aplic pe la diferite firme, m-am inscris pe mai multe site-uri de joburi, iar primele telefoane au aparut abia luna asta. Saptamana trecuta, fix de baba mea, m-au sunat de la o firma de HR si m-au invitat la un interviu, sa ma cunoasca. 

Sediul firmei este in alt oras (Freising), la 35 minute de mers lejer cu masina, prin sate cu un peisaj de poveste. Am ajuns mai devreme cu vreo 20 de minute, timp in care ne-am plimbat si am incercat sa ma destind, pentru ca bucuroasa eram nevoie mare, dar aveam si ceva emotii. Interviul a durat 1h15 minute, am vorbit in engleza, franceza (Nico, pana si eu am ramas surprinsa de cat de bine m-am descurcat! Mai bine decat ea, oricum! :D) si germana, iar la final ma durea gura de atata vorbit si zambit. In scurt timp m-am relaxat si cred ca m-am descurcat foarte bine, mai ales ca tipa era cam de aceeasi varsta cu mine, nu mi-a pus intrebari stupide si mi-a parut foarte deschisa si dornica sa ma asiste in gasirea celui mai potrivit job. Pentru ca momentan nu am permis de munca (si i-am explicat de ce nu-l am si cum il pot obtine) a ramas ca se vor interesa in legatura cu cadrul legal pentru astfel de situatii, iar eu ii trimit pe email diplomele si FZB-ul.
Ei bine, chiar cand scriam acest articol m-a sunat sa-mi dea vestea cea buna si anume ca intr-adevar legea s-a schimbat de la inceputul acestui an, pentru cei cu studii superioare care lucreaza in domeniul in care au studiat, si nu mai am nevoie de acest permis de munca pentru a putea sa ma angajez (il obtin dupa, abia). Uraaaaaaaaaaaaaaa!!!!
Recunosc ca aveam putine emotii, insa chiar daca afla mai greu, important e ca se adapteaza. Urmeaza deci sa-mi trimita aplicatia la doua dintre firmele cu care colaboreaza ei (una in Freising, alta in Poing), care au nevoie de cineva cu profilul meu si unde germana nu este obligatorie, pentru ca sunt multinationale cu clienti din toata lumea. 

Asa ca acum sunt in asteptare pe mai multe planuri si sper sa primesc vesti bune in curand! Daca obtin jobul la firma din Freising, in mod cert voi avea nevoie de o masina: cu mijloacele de transport in comun as face cam 2 ore, pentru ca trebuie sa schimb. Pfff, si n-am mai condus parca de un secol! Iar daca obtin jobul la firma din Poing ar fi perfect, pentru ca as fi colega de zona cu... Sveni :)

N-am mai apucat sa povestesc despre cum a fost in prima deplasare mai departe de casa (in alt land), cand am mers pe 4 autostrazi cu 220km/ h de mi-a stat inima-n loc. Am avut 3 zile pline ochi cu oameni faini (familia neamtului), cu mancare traditionala si nu prea (asian la greu, la resto si homemade), cu momente foarte faine. Pun niste poze graitoare:








Si nici despre FZB (permisul de sedere, ala cu nume lung) nu am mai scris, ziceam ca fac o postare speciala pentru cei care vor avea nevoie de el. Oricum, lista cu documentele necesare obtinerii lui o primiti de la Landratsamt , in functie de categoria din care faceti parte. Nu pot insa sa nu mentionez o faza care ne-a amuzat pe amandoi: prima data ne-am dus acolo in ianuarie, cand nici nu stiau despre modificarea legii. Mi-au verificat actele, s-au uitat pe net, ne-au cerut sa aducem mai multe documente si cand am revenit cu dosarul complet era alta tipa. Se uita ea pe acte si ii zice lui Sven: aaa, tu esti cel cu prietena romanca! :)) Am ras amandoi, probabil ni s-a dus buhul acolo, ca le-am dat cu legea peste nas :)

Cam astea sunt noutatile si cam asta fac. Afara este o vreme superba, am deschis toate ferestrele sa intre primavara, aud pasarelele ciripind, copiii jucandu-se prin curti si vecinul cantand la pian. Sunt fericita...